Borfasii zapezii

Capitala e blocata din cauza ca primarii Bucurestiului, in frunte cu Videanu, au incheiat contracte de deszapezire care nu prevad ridicarea muntilor de omat

Edilii Capitalei, in frunte cu cu primarul general Adriean Videanu, s-au folosit de incalzirea globala pentru a da inca o teapa bucurestenilor. Mizand pe acest fapt, administratiile locale au minimalizat faptul ca iarna mai si ninge, neprevazand contracte explicite pentru ridicarea zapezii de pe strazi. Expresia "suntem pregati pentru iarna" a ajuns deja o marota. Cel mai mic strat de zapada perturba grav circulatia, dovedind daca mai era nevoie, neputinta si incompetenta celor alesi sa administreze Capitala. Ultima zapada cazuta pe strazile Bucurestiului a blocat practic intregul trafic din Capitala. Utilajele de deszapezire sunt putine, iar munca se face in bataie de joc, sa treaca timpul si sa se incaseze banii. Nefiresc de multi pentru activitatea prestata.

Totul pleaca de la contractele pentru deszapezire. Acestea sunt foarte scumpe, incheiate haotic, fara sa fie prevazuta si ridicarea zapezii. Practic, cateva utilaje cu lama circula pe strazi si "deblocheaza" circulatia. Nici o firma de salubrizare - deszapezire nu ridica si zapada, ci o inghesuie in colturi de strazi blocand cai de acces, masini, trotuare sau alte benzi de circulatie. Pe tot acest fundal, edilul-sef Adriean Videanu declara initial ca este multumit de calitatea deszapezirii. Pe care o controla telefonic din strainatate. Sosit, in cele din urma, in tara acesta s-a contrazis spunand ca vrea sa suspende circulatia in oras.
Pe de alta parte, atunci cand este vorba de probleme, Videanu afirma ca nu Primaria Capitalei este cea care incheie contractele, ci administratiile locale ale celor sase sectoare care astfel ar fi responsabile pentru haosul din oras. Totusi, trebuie spus ca municipalitatea este cea care a incheiat in 1998 contractul cadru pentru societatile care se ocupa de salubrizare si, implicit, de deszapezirea metropolei. De atunci si pana in prezent, administratiile de sector au tot incheiat acte aditionale. Prin care se reglementeaza ce este de facut si cati bani trebuie platiti. Mai mult, pe langa faptul ca Primaria Municipiului Bucuresti a intermediat contractele dintre sectoare si societatile de salubrizare, aceeasi institutie aproba planul de deszapezire. Si chiar, daca se poate spune asa, il si coordoneaza. Prin tot felul de comisii si comitete de deszapezire. Iar bugetele sectoarelor sunt aprobate tot de catre municipalitate.

Zapada se imprastie, nu se ridica
Declaratiile iresponsabile ale lui Videanu au continuat. El a anuntat zilele trecute ca zapada stransa pe strazi si trotuare va fi ridicata de firmele de salubrizare si depozitata in zone speciale, delimitate de catre administratiile locale. Singurele zone "delimitate" sunt gropile de gunoi din jurul Capitalei si lacurile Plumbuita si Morii. Daca pentru primele, costurile ar fi foarte ridicate din cauza distantei si a numarului mare de utilaje, nici aruncarea zapezii in lacuri nu este o solutie. Trebuie aprobare de la Apele Romane intrucat zapada este amestecata cu diverse solutii, unele chiar toxice. Iar o astfel de aprobare nu a fost solicitatata nici de primarie, nici de firmele de deszapezire. Viceprimarul general al Capitalei, Razvan Murgeanu, a afirmat ca "este neeconomic sa duci zapada. Pentru asta este nevoie de un buget enorm si trebuie sa angajezi atatea firme cu basculante si sa ceri sa o care pe toata".


Milioane de euro in buzunarele firmelor de casa
Unele sectoare nu au stiut sau nu au vrut sa furnizeze date legate de programul de deszapezire.
Primaria Sectorului 2 a cheltuit, numai pana acum, aproape 12 milioane de lei noi pentru imprastierea zapezii. In Sectorul 4 nu s-au stabilit inca suma cheltuita, dar se presupune ca va fi mai mare decat cea de anul trecut, cand s-a ajuns la 33 de milioane de lei noi. Sectorul 6 a alocat in acest scop 2,5 milioane euro. ADP Sector 5 primeste pentru fiecare luna de iarna trei milioane de lei. O multime de bani luati pe nimic. Conform contractelor, din totalul timpului de lucru, 30% este afectat actionarii, restul de 70% pentru stationare (asteptare) la opt ore de program zilnic. Cu alte cuvinte, se plateste foarte bine timpul de "asteptare" al utilajelor. Chiar daca nu ninge nici macar o zi, ceea ce au sperat edilii, se plateste oricum 60% din contract. De aici si dezinteresul firmelor de deszapezire care prefera, in cazul caderilor de zapada, sa ia cateva amenzi simbolice, decat sa iasa cu utilajele la munca.